SCRISOARE DESCHISĂ

Stimaţi români,

Rezultatul votului din duminica Sf. Nicolae este mai mult decât excelent, deşi toţi politicienii se dau de ceasul morţii. Practic, ne aflăm fix în aceeaşi situaţie de dinainte de alegeri. Deci, criza politică va continua, criza economică, de asemenea, iar criza morală este la apogeu, ea penetrând, stimulată de clasa politică, energic si profund, intreg procesul electoral. Pentru noi însă, nu acest lucru este important, tot aşa cum, nici pentru clasa politică, nu este.
Motivele, însă, diferă. Nu le expun pe ale lor, pentru că este posibil să greşesc, deşi nu prea mult. Ale noastre, însă, sunt motivate de faptul că, trebuie să întreţinem aceasta “stare electorală” cel puţin până când marile naţiuni ies din criză, deoarece clasa noastră politică, oricum nu face nimic în acest sens pentru România și implicit pentru noi, cel puțin declarativ. Iar menţinerea “stării electorale” ne dă garanţia că ne vom primi salariile, ca să-i votăm. Altfel, Doamne fereşte! De asemenea, neexistând nici Guvern, nu are cine să facă “reformă”, adică să pună în “operă” preconizatele concedieri. Deci, iarăşi e bine!
Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, populaţia, bugetară sau nu, va primi în continuare, “ajutoare sociale electorale” în alimente, bani, ţigări, băutură, găleţi etc! Şi atenţie! Vin sărbătorile. Deci, interesul nostru în acest sens, ar trebui să “explodeze” şi să se constituie într-un adevărat “boom”.Căci, dacă nu ne gândim noi,la noi, apoi cine mama pădurii, să se mai gândească, în aceste momente, cu adevărat apocaliptice, la amărâtul de cetățean, sau, de ce nu, la “poporul suveran”, cum pompos, dar cinic, a fost numit de curând, cu bună știință .
Aşadar, stimaţi politicieni, în 2010 vă dorim succes în alegeri (anticipate) ! Pentru asta, dragi români, vă implor, nu vă mai duşmăniţi. Ba, dimpotrivă. Comunicaţi între voi şi stabiliţi în mod deliberat cine pe cine votează, astfel încât, rezultatele alegerilor actuale, să se constituie în premise pentru alegerile urmatoare. Poate asa, politicienii, văzându-se manipulați de instinctul de conservare al “vulgului”, reprezentat de interesul de a-și întreține copiii și părinții în vârstă, vor renunța la caraghioslâcurile penibile pe care le oferă și pe care le consideră foarte “deștepte”, “impenetrabile” și de-a dreptul “invizibile” pentru “ochii minții” oamenilor de rând. Succes!

P.S. Dacă suntem isteţi şi vrem ca “distracţia” să fie mai consistentă, îi atragem mai vârtos în “joc” şi pe cei din diaspora. Sunt sigur că vor primi cu satisfacţie această propunere, pentru că starea lor materială, le permite “ să se joace”. Şi oricum, “jocul” nu este pe “spezele” lor, așa că n-au nimic de pierdut.

8 Decembrie 2009

REFORMA INVĂȚĂMÂNTULUI – NECONSTITUȚIONALĂ!

După ce luni în șir actuala „putere” a clamat pe toate posturile despre „voința” ei nestrămutată de a reforma sistemul educațional românesc, după cum bine se știe, în data de 15 Sept. 2009, Legea Educației Naționale, a fost promovată, în huiduielile dascălilor, prin asumarea răspunderii guvernamentale. După cum bine se cunoaște, în urmă cu câteva zile, C.C.R.(Curtea Constituțională a României) a declarat-o neconstituțională. D-l Boc, iată, a mai gafat o dată, chiar în „tarlaua” sa profesională, dându-și cu stângul în dreptul și dovedind că votul de neîncredere acordat de Parlamentul României, ECHIVALENT CU DEMITEREA DIN FUNCTIE, este perfect justificat. Lipsa de profesionalism, dezinteresul și mai ales sfidarea cu care au tratat tot timpul această problemă, nu putea avea decât un astfel de deznodământ. Vorbesc despre toate acestea cu amărăciune și obidă, văzând, încă o dată, risipite și zădărnicite, eforturile excepționale ale unor întregi echipe de lucru, cât mai ales așteptările, pline de speranță, ale opiniei publice, ale părinților. De altfel, acum se poate vedea mai limpede, că singura țintă pe care au dorit s-o atingă, a fost de natură strict electorală, restul nemaicontând.
Nu am citit motivarea C.C.R., pentru a afla argumentația care a determinat-o să declare neconstituțională Legea Educației Naționale, dar, având în vedere declarațiile publice ale președintelui Băsescu, cred că, unul din motive, este interdicția impusă directorului de școală de a fi membru al vreunui partid politic. Cu aceasta spoială plină de cinism și lipsă de respect, s-a vrut a se argumenta, de către „decidenți” depolitizarea învățământului. În timpul negocierilor legii, m-am opus acestei măsuri. Nu cred că cineva mă poate considera un adept al politizării, dar de la început am arătat că aceasta „dispoziție” este o jignire adusă gândirii raționale și o încercare penibilă de a convinge pe cineva că depolitizarea poate fi un efect al acestei interdicții. Fac această afirmație, arătând ceea ce nu au spus politicienii și anume că, în numele depolitizării, directorului de școală, pe de o parte i se luau drepturi înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Constituția României,în speță dreptul la liberă asociere, în timp ce, pe de altă parte, era transformat din manager educațional, într-un simplu angajat al primarului, principal factor politic al oricărui spațiu administrativ-teritorial. Am susținut și mai susțin și acum, că adevărata politizare rezidă, de fapt, în aservirea sistemului educațional, factorului politic, indiferent la ce nivel. Iar aservirea se realizează prin „controlul” politicului, asupra managementului, finanțării, patrimoniului, resursei umane, locurilor de muncă.
Toate acestea au fost și mai sunt posibile, în împrejurările extrem de favorabile ale „implementării” descentralizării, concept european, care în România, poate avea efectul unui adevărat cataclism, având în vedere cel puțin mentalitățile, metehnele și apucăturile unor români. Iar pentru ilustrarea cât mai elocventă afirmației, întreb: cum s-a aplicat Legea 329/2009? Conform legii, conform „notelor” M.E.C.I., conform soluției C.S.M.(Consiliul Superior al Magistraturii), sau conform altor„conformări”. Având în vedere această experiență, cât și altele din trecutul nu prea îndepărtat, eu mă indoiesc de faptul că descentralizarea, astfel cum este pusă în operă în România, poate fi o măsură fastă, cel puțin în domeniul educațional. Mă refer, bineînțeles, la posibilitatea ca, diferite „măsuri”, de natură didactică , managerială sau curriculară să fie interpretate și aplicate, aidoma Legii 329/2009. Cu ce efecte asupra educației și instrucției copiilor am putea să ne confruntăm, nu mai comentez. Amintesc doar, că mai avem în față și „experiența” manuale școlare alternative al cărui eșec este dovedit.
De aceea, cred că declararea drept neconstituțională a Legii Educației Naționale, combinația nefastă dintre „descentralizarea didactică” și politizarea administrativ-managerială, poate transforma 15 Sept.2009, de la români, într-un adevărat 11 septembrie 2001, de la americani. Singura diferență ar consta în aceea că americanii nu au ceea ce au românii și anume, dictonul „TOT RĂUL, SPRE BINE”! De aceea, cred că românii, cu puțin noroc, pot înregistra un adevărat triumf, având în vedere MINTEA CEA DE PE URMĂ!
Până una-alta, însă, cred că vom fi nevoiți să așteptăm „cu mare interes”, atât 22 noiembrie, cât, mai ales, 6 decembrie, să vedem ce ne aduce „Moșul”.
24 nov. 2009

D R O G U R I & PR O S T I T U Ț I E - D A , M E D I T A Ț I I - B A !

Periodic , în scopul sondării opiniei publice asupra unor probleme de larg interes , sistemele mass – media de pe întreaga planetă , au lansat acesteia diverse întrebări , în scopul obținerii unui răspuns colectiv cât mai cuprinzător , care să ajute apoi , la formarea unui punct de vedere , oficial sau nu , cât mai apropiat de realitate , de adevăr , sau de ceea ce se cheamă „vox populi” . Unul din aspectele vizate nu de puține ori , se referea la necesitatea unor controale medicale serioase și periodice , cărora , vrând - nevrând , trebuiau să se supună marii conducători ai lumii , pentru a se determina dacă , în anumite momente , când au luat , sau urma să ia , decizii deosebit de importante , aceștia au avut , au , sau vor avea , un nivel corespunzător al responsabilității , în sensul de a fi conștienți de importanța socială a problemei asupra căreia trebuie să decidă .
Cred că , în prezent , mass – media românească se află într – un astfel de moment , în care ar trebui să chestioneze opinia publică asupra introducerii , cu titlu de obligativitate , a unui astfel de test , căruia ar trebui să i se supună întreaga clasă politică , sau măcar o parte a acesteia .
Spun toate acestea , deoarece , de la un timp , am impresia că trăiesc într – o lume halucinantă , în care , cu sau fără voie , realitatea este distorsionată , totul exprimându – se , nu eufemistic , ci de – a dreptul pe dos , decât se află în fapt . În această realitate , în care nonvalorile devin valori ,( hoția - virtute , minciuna – adevăr , iar lașitatea – curaj . . . etc.) , este foarte clar că oamenii se află în fața unor situații de – a dreptul bizare , fiind obligați să depună un efort de adaptare , prin care să revină „cu picioarele pe pământ” . Nu m – ar mira de loc dacă unii dintre semenii noștri nu ar reuși să realizeze acest lucru . Unii deliberat , din interes , adică , iar alții , din neputință . Totul este , ca , noi ceilalți , să nu – i amestecăm . De fapt , dacă analizăm bine această chestiune vom constata fără prea mari eforturi , că , ne aflăm în pragul unei adevărate catastrofe , disoluția morală devenind normalitate . Și asta tocmai în comportamentul unora care , prin poziția socială ocupată , se pot constitui în modele comportamentale , ce prin „mimetism” pot fi urmate . Bunăoară , la ei , scăderea se exprimă prin creștere , e drept , negativă , depolitizarea prin măsuri care hiperpolitizeaza , măririle salariale devin , de fapt , diminuări , legea , ca normă de drept cu caracter obligatoriu de respectat , devine facultativă , etc., etc. Și culmea ipocriziei , nici nu s – au stins bine ecourile „strigăturilor” de la legile educației , că iată , instituții (serioase?!) ale statului , vin cu alte proiecte , propunând , pe de o parte , legalizarea drogurilor și a prostituției , iar , pe de altă parte , interzicerea meditațiilor . În fața unei asemenea asocieri de idei , ciudată de – a dreptul , dar cu o excepțională încărcătură de periculozitate , ca să nu „ne crucim”, cred că este cu adevărat cazul „să stăm strâmb , ca să judecăm drept” , deoarece , iată , cu alte cuvinte , ni se transmite de fapt mesajul foarte clar , că meditațiile au devenit mai toxice și mai nocive decât cele mai teribile vicii , respinse în timp , de generații și generații de oameni . Ar fi mare păcat să putem crede că se poate întâmpla așa ceva , deoarece , ne – am afla astfel , în fața unei noi pierderi de anvergură , spirituală de data aceasta , celebritatea și mai ales excelentul sens al expresiei „CURAT MURDAR” fiind pe cale de a se deprecia grav , putând ajunge chiar să dispară . O dată cu ea , însă , cred că , riscăm să dispară și ceea ce se cheamă onorabilitate , individuală sau colectivă , având în vedere că acest fenomen al transformării nonvalorilor , în valori , poate reverbera până în cele mai înalte structuri decizionale ale Europei , cei care se constituie în purtătorii unor astfel de mesaje , fiind de fapt , chiar reprezentanții noștri , așezați în cele mai înalte funcții , dregătorii si demnități publice , chiar de către noi , prin sufragiu direct și universal . Nu trebuie să uităm niciodată , că pe lângă cei de teapa lui Mailat , suntem reprezentați și altfel , așa cum am arătat .
Cam acestea erau mobilurile care , mai la începutul articolului , mă împingeau să cred că este nevoie de instituirea , cu titlu de obligativitate , a unui examen medical complex , dar mai ales , deosebit de riguros , căruia să i se supună reprezentanții clasei politice , în tot sau în parte , în scopul stabilirii nivelului de responsabilitate . Cred că astfel am putea fi scutiți , în calitate de cetățeni , părinti , bunici etc., de foarte multe din contorsionările psihice la care , de la un timp , ne supun membrii comunității politice .




27 Septembrie 2009

PILULĂ AMARĂ!

Recent , aflându-mă la M.E.C.I., în interes de serviciu , la ordinea de zi aflându-se discutarea și adoptarea metodologiei de formare continuă a personalului didactic , am reluat solicitarea , mai veche de altfel , a F.S.I.”SPIRU HARET” , de inițiere a unor discuții , pe tema legilor promovate prin asumarea răspunderii ministeriale , discuții care , să aibe drept finalitate , modificarea acestora . Solicitarea noastră , se întemeia pe faptul că , în mod nu chiar cu totul surprinzător , în textul lor final , se aflau prevederi a căror aplicare nu putea avea decât efecte nefaste , nedorite de nimeni și cu totul impotente în ceea ce privește producerea de performanță educațională .
Pentru a întări apelarea noastră , am avansat câteva argumente cu care să convingem decidentul de justețea recursului solicitat . Abordând tema politizare-depolitizare si reiterând concluzia , unanimă de altfel , că politizarea invățământului este cauza multor racile ce se manifestă în sistemul educațional românesc , am adus în discuție faptul că , una din prevederile Legii Educației Naționale , dispune ca , numirea directorului de școală pe post , să se facă prin „dispoziție a primarului” , chestiune care amplifică și adâncește fenomenul de politizare , în loc să-l limiteze sau să-l suprime . Arătând că dispoziția respectivă este discutabilă și din punctul de vedere al realității că foarte mulți primari , din zona rurală , sunt oameni care nu au studii academice și că nu ar fi normală o astfel de relație , am primit un răspuns terifiant , care m-a înfricoșat . Pasămite , primarul , afat în situația descrisă , poate fi angajatorul , pentru că , ales fiind , are legitimitate .
(Stimată redacție , domnișoarelor , doamnelor și domnilor , îmi cer scuze pentru expresia ce o voi folosi mai departe , dar o fac , pentru a arăta grotescul și lipsa de logică în care se află susținătorii acestei adevărate inepții).
Având în vedere răspunsul primit , pot afirma , fără nici un dubiu asupra vreunei eventuale greșeli , că , în acest caz , e pus curul înaintea capului. Iar pentru a lămuri definitiv problema în cauză , e musai de arătat că , legitimitatea e una , iar știința de carte , cu totul altceva , iar cele două nu pot interacționa decât prin complementaritate .
Și dacă așa ceva este asumat de primul ministru și de Guvernul României , de-abia acum realizez , acut și exact , de ce 80% dintre români , afirmă în cadrul sondajelor de opinie , că țara se îndreaptă într-o DIRECȚIE GREȘITĂ ! Mă raliez și eu , cu amărăciune , dar fără rezerve , acestei opinii !




17 octombrie 2009 TUDOR SPIRIDON
ZIMNICEA Secretar general F.S.I. „SPIRU HARET”

SANATORIUL PSIHIATRIC

Dacă până în urmă cu douăzeci de ani am trăit închiși ca într – o pușcărie cât o țară , în ultimele luni am avut senzația fizică a faptului că trăim , într – un spital de nebuni . Nimic din ceea ce știam nu mai are valoare ! Nimic din ceea ce toată lumea vede , nu există ! Susul e-n jos , josul e-n sus , stânga la dreapta , dreapta la stânga , normalul e anormal , nebunul e cuminte , iar cumintele nebun !
Lumea absurdului ? Nu . Nicidecum . Lumea creată pentru noi și copiii noștri de politicieni bolnavi , nebuni de legat , care nu au nimic sfânt , nimic comun , nici cu problemele vieții noastre și nici cu rostul pentru care se află unde se află , care nu se opresc din goana perpetuă pentru putere , bani , favoruri sau stipendii , pe care , ca niște pungași sadea , și le smulg unul altuia , în văzul tuturor , tot într-o păruială și-o îmbrânceală , o vânzoleală și o bolboroseală ininteligibilă și interminabilă , plină de scârnă , sudalme și scârbă ; lovituri „îndesate” , țipete , icnete !
Lumea ce trece , se uită la ei , își face cruce și-și scuipă-n sân , ferindu-se , pentru a nu fi atinsă de murdăria împroșcată în jur și îndepărtând copiii și femeile , spre a nu se rușina de nerușinarea a ceea ce văd și aud și pentru a nu-i fi rușine de rușinea lor . Și-apoi , chiar așa . Cum de este posibil un astfel de comportament , într – o lume care , totuși , crede în Domnul și știe ce-i frica de Dumnezeu . Și care clamează într-una , despre civilizație și Europa !?
În acest timp , școlile se dărâmă , spitalele nu au medicamente , siguranța și securitatea cetățeanului sunt grav atinse , șomajul e-n floare , drumurile omoară tot mai mulți oameni , sărăcia se-ntinde peste tot și toate , oamenii mor cu zile , datoriile se înmulțesc , taxele se măresc , mizeria și lipsurile sunt acute ; clanuri criminale bântuie nestingherite , hoțind , tâlhărind , sechestrând , bătând , omorând . Se cumpără voturi , se „mânăresc” alegeri , se minte , se manipulează , se distorsionează . Se manevrează sume enorme , furate de la școala copiilor , spitalele bolnavilor , șoselele și autostrăzile șoferilor , casele tinerilor , pensiile pensionarilor , salariile salariaților , sportul sportivilor , turismul turiștilor . Se fac legi nelegiuite , care servesc furilor și hoților , găștilor , „șmecherilor” , „sponsorilor” , sau „finanțatorilor” . Jaful e-n floare , justiția-n grevă , poliția n-are bani de benzină ! Nu sunt bani de salarii !
Opulența sfidează ! Femei „de succes” , băieți „de băieți” , Lamborghini , viloaie , coafuri , toalete , genți și pantofi „de firmă” , milioane de euro ! Acuze „politice” : câteva citate ;„bețivi” , „curve” , „fufe”, „hoți” , „incompetenți”. . .

Batjocura muncii e la mare cinste ! Greve , mitinguri , marșuri ! Proteste ! Strigăt de neputință și-obidă ! Guvernul n-are ochi cu care să vadă și nici urechi cu care s-audă ! E ocupat . E-n „luptă politică” . Se-admiră pe sine , se-ascultă pe sine ! Cocoșul de munte , când cântă , n-aude !

Aceasta e lumea „dreptății”, „echității”, „calității” , „performanței” , „concurenței” ! Guvernul o promovează , lingăii „prestează”!

Copiii îl învață pe M. EMINESCU : „ . . . Și în două temniți large ,
Cu de-a sila să-i aduni ,
Să dai foc la pușcărie ,
Și la casa de nebuni !”



14 Octombrie 2009 TUDOR SPIRIDON
ZIMNICEA Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”

NE-LEGEA SALARIZARII DIN ROMANIA

Legea salarizării unitare a bugetarilor , a stârnit la maximum interesul opiniei publice din România , mai ales la momentul „elaborării” grilelor , ea fiind de fapt , o temă mai veche a guvernanților noștri , care de altfel , se dovedește încă o dată , nu – i preocupă de loc , ci , dimpotrivă , speculează pe tema ei , manipulând cu cinism , nerușinare și insolență , speranțele celor care , de ani de zile își strigă nedreptatea și obida .
Eforturile de legiuire a salariilor din acest domeniu , așa – zis bugetar , păreau a fi ajuns la consens , reprezentanții diferitelor domenii de activitate finanțate de stat , căzând de acord asupra unei ierarhii , asupra unor coeficienți și asupra unor niveluri salariale , unanim recunoscute . Acolo , la locul faptei acesteia nemaipomenite , se aflau , încă de la începutul „ostilităților” . . . seculare , ca să mă exprim în sensul spiritului marelui Caragiale , trimișii și în același timp , reprezentanții guvernului , care , negociatori fiind , cu mandat în toată regula , s – au declarat „de acord” și extrem de satisfacuți , atunci când , în sfârșit , „s – a căzut la pace” .
Dar , stupoare ! După câteva zile , doi domni , care se dau în fața lumii drept „oameni serioși” , de vreme ce sunt împăunați cu rang de miniștri , „taie” dintr - un pix , ( era să zic dintr – un foc ) , tot ce se convenise printr-un efort excepțional , aruncând în derizoriu minunatele idei de amiabilitate , consens și dialog social , aducând „în sprijinul” actului lor , mai mult decât brutal , motivări dintre cele mai savante , expuse adesea sub forma unor adevărate sofisme , dar , tocmai din această cauză , mai netemeinice , mai neserioase si lipsite de substanța și consistența cerebrală , ce ar fi trebuit să caracterizeze omul secolului XXI . Nu pot crede că acești doi domni , versați de altfel în ale dialogului social , au comis acest gest în mod instinctual , din „reflex” , cum s – ar spune , dar , nici în urma vreunui grozav efort analitic , ci , probabil , din cine știe ce „șmen politic” meschin , menit a „camufla” adevăratele intenții în legătură cu această „temă” , ce poate fi reluată la un alt „moment strategico - tactic” al „operei” , sub formă de „variațiuni” , atât ca preludiu , cât și ca postludiu al vreunui „eveniment” , ce poate purta gloriosul titlu generic de . . . campanie , eventual electorală. Și , uite -așa , procesul de legiuire salarială s – a transformat încă o dată , în proces de ... nelegiuire salarială , adâncind , de fapt , raptul social , din moment ce unii oameni ar urma să „câștige” mai puțin decât la momentul inițial al „dialogului” pe tema salarială , iar aiții urmând să rămână cu veniturile „îngețate” la nivelul „salariilor nesimțite” . Curat , murdar , 'coane. . . !
În acest context , este foarte clar , că cei doi și ( mai ales ) , mai marii lor , și – au adus o „contribuție” esențială la demonstrarea (dacă mai era nevoie) faptului că art. 16 ( „În România , nimeni nu este mai presus de lege”) din Constituția României , este , de fapt , desuet , vetust , nevolnic și lovit de caducitate , ca și multe altele , de altfel .
De asemenea , se face dovada faptului că , „puterea pixului” este cu mult superioară energiilor cerebralo – afective ale „vulgului” , puse în mișcare prin procesul dialogului social , iar prin aceasta , se arată că , esența a ceea ce numim democrație , este aruncată la privata puterii executive , România , devenind astfel , atât prin aceasta , cât și prin altele , anterioare acestui „eveniment” , țara nelegiuirii și a fărădelegii și nicidecum „The land of choice” !
Criza ?! „Expresie de dânșii inventată , ca sub a ei „pulpană” , să fure mai cu sârg !” ( Scuze , Domnule Eminescu , pentru parafraza mea nevolnică , dar nu am găsit nimic altceva mai potrivit cu situația în care ne aflăm și pe care vreau s – o descriu ) .
Criza ?! - Pentru unii ; moneda națională se depreciază , P.I.B. - ul scade , drepturile salariale se „taie” drastic , unități productive se închid , mase de oameni sunt aruncate în șomaj . Re – ce – si - une !
Criza?! - Pentru alții ; se măresc indemnizațiile de conducere ale directorilor din minister cu 30% în 15 aprilie și cu încă 50% la 01 iulie 2009 ! Re – ce – si – une ?!
- Tot pentru alții , . . . prime de vacanță , însumând zeci de milioane de euro .Re – ce – si – une ?!
- Iarăși pentru alții ; din bani publici se cheltuie milioane de euro pe clipuri publicitare , din care nu lipsește niciodată imaginea ministrului , pardon , ministrei de „resort” ( ba pe cal , ba pe bicicletă , ba în bărci , cu sau fără motor , ba alături de piloții de curse în mașini de raliu , sau jucând tenis , la Paris , cu Ilie Nastase , etc) . Re – ce – si – une ?!
- Din nou pentru alții ; Ministerul Sportului și ( cică și al ) Tineretului , aruncă sute de mii de euro , pe acțiuni „ de imagine” a căror modalitate de finanțare este mai mult decât dubioasă , iar scopul „electoralo – mascat pe bani publici” este „atins” cu ajutorul a mii și mii de „accesorii” ca : șepcuțe , brichetuțe , eșărfuțe , ace , brice . . . , care „frige” și euroi care „fuge” și care te „duce” des , de aici , la Bruxelles ! Re – ce – si - une ?!
diplomați care „luptă pentru patrie” prin alcovurile internaționale .
100.000 diplome false (cf. M.E.C.I.) , emise de o unitate de învățământ academic , al cărei profit este de 33 milioane euro (deși aceste entități sunt „de natură nonprofitabilă”) etc . , ș.a.m.d. , quod erat demonstrandum . Criză ? Recesiune ? Da . Dar . . . , „ pentru căței” .
. . . Și , în sfârșit , apare și CRIZA DE NERVI a românului , care , nemaiputând suporta batjocura , sfidarea și minciuna , delațiunea , hoția și risipa deșănțată a banului public , mizeria , umilirea , lipsurile și sărăcia , îl „întâmpină” pe mai marele tuturor ministreselor și miniștrilor , prim – ministrul Boc , chiar în „fruncea” Timișoarei , cu o ploaie de „uoaoă” clocite , făcând astfel , deliciul știrilor week-end-ului „de sfârșit de săptămână”!
Bravo, nene ! Alături de baba aia , care i–a zis–o președintelui la nuș - ce întronare și de doamna care l – a mustrat pe înalt – prea – sfinția – sa , te declar ROMÂN MODEL , demn de urmat chiar și de către copiii de școală , că tot zice unu' că sunt tâmpiți ! Poate așa , scoatem măcar educația din criză , chiar dacă școala , este în vacanță . Mă refer aici , evident , atât la educație , cât și la educație fizică !

E , he , he . . . ! De - abia acum se vede , ce efecte educaționale miraculoase , „extraordinare și de excepție” a avut acțiunea de protest a celor de la „SPIRU HARET” , intitulată „Laborator de educație civică” ! Căci nu degeaba se spune că educația este o . . . investiție pe termen lung !
În final , vă zic și eu , . . . vorba poetului , „hai să dăm mână cu mână , să punem vot lângă vot , să scăpăm de ei . . . de tot ” , că . . . vorba românului , toamna se numără bobocii ! Hai . . . Pa ! Vacanță frumoasă . . . și să ne vedem sănătoși !


18 IULIE 2009 SPIRIDON TUDOR
ZIMNICEA Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”

O LUME NEBUNĂ ? ( II )

BAC – ul din anul acesta , 2009 , este , probabil , unul de referință , pentru tot ce a fost de la 1989 încoace , cât și pentru ce va fi de acum înainte . Și asta , grație guvernului și întregii clase politice românești , care , prin rectificări bugetare negative au adus învățământul românesc , implicit desfășurarea unui examen național în pragul colapsului , punând astfel , prin haosul creat , sub semnul întrebării , soarta unei întregi generații de absolvenți ai învățământului liceal .
În acest sens , este interesant de analizat , fenomenologia educației politice aplicate din România , care , se pare , a cunoscut o „evoluție fără precedent” , făcând un „salt” uriaș în ceea ce privește , mai ales , modalitățile de manifestare publică ale unor voci politice ale neamului românesc . Astfel , de la guturala , pasionala și imposibil de cenzurata expresie „... măi animalule !” , ce răzbate dintr - un impuls primar , greu de reprimat , venind din străfundurile viscerale și incontrolabile ale mamiferului „om” , până la expresia „ de înaltă considerație” , „animal politic” , ce reprezintă o adevărată „stare de spirit” , a trebuit să treacă , iată , o sumedenie de ani . În acest timp însă , omul ca politician , a înregistrat acumulări cantitative și „calitative” suficiente , capabile a determina o „mutație” , care i – a conferit noi trăsături caracteriale , pe lângă cele inițiale , din codul genetic , trăsături ce dau fiecărei ființe , apartenența la una sau alta dintre speciile ce sălășuiesc pe pământ .
Este pozitiv , totuși , faptul că , expresia , citită prin ziare și auzită pe la televiziuni , deci cu un grad ridicat de uzualitate , deși aparent jignitoare , nu determină reacții de adversitate din partea celor care sunt gratulați astfel , cauza fiind probabil , formularea ei la modul cel mai general cu putință , fiecare înțelegând astfel , ce vrea : „tigru politic” , „leu politic” , „para – leu politic” , etc . , fără a se gândi , însă , că alții , pot înțelege , și ei , la rândul lor , tot ceea ce vor , adică , „hienă politică” , „elefant politic” , sau , „câine politic” , „porc politic” , „berbec politic” , etc.
Dacă , însă , fenomenul tranziției de la „...măi animalule !” la „animal politic” este definit drept „evoluție” sau „involuție” , rămâne de văzut . Istoria se va pronunța , probabil , în această privință . Cert este însă că , în etapa actuală , expresia cu pricina este de natură a - i conferi celui căruia i se acordă , o anume aură de superioritate , ce – i situează pe ceilalți semeni , din aceeași categorie și nu numai , în postura de „victime” sigure . Nu știu dacă istoria a consemnat sau nu , faptul că Nicolae Titulescu a fost sau nu „gratulat” , de adversarii , sau de către amicii săi politici , cu un astfel de termen , pe care nu îndrăznesc a – l numi o calitate . Cert este că , atât contemporanii cât și urmașii săi , l – au numit , cu mândrie , OM POLITIC . Și tocmai acest fapt , probabil , i – a adus faimă , respect și măreție , atât lui , cât și celor în slujba cărora s – a aflat : românilor și oamenilor , în general .
Așa stând lucrurile , este foarte clar că , pentru a străbate distanța dintre ceea ce este acum și ceea ce a fost , în scopul adoptării poziției bipede și în politică , trebuie să străbatem , de fapt , timpul , în sens invers , atât până la generația lui , cât mai ales , până la OMUL POLITIC , Nicolae Titulescu . Pentru asta însă , trebuie , probabil , să inventăm ceva . Ceva special , care să ne ajute să ajungem până acolo , ar spune unii . Eu , însă , am convingerea că nu trebuie să inventăm nimic , atâta timp cât acel „ceva” este la îndemâna noastră . Căci , dacă , în continuare , credem cu adevărat că , diferența dintre OM și ANIMAL este dată , de fapt , de EDUCAȚIE , atunci sensul lucrurilor , devine , dintr – o dată , mult mai vizibil .
Dar , să lăsăm filosofia și să revenim „cu picioarele pe pământ” ! Pământ românesc , desigur .
Școala , iată , scoate o nouă generație de „tâmpiți” , în aceleași condiții ca și până acum : subfinanțare cronică și deșănțată , politizare excesivă , salarizare de mizerie (promulgarea Legii 221/2008 fiind o gravă eroare ); d – l Boc , trebuie să promoveze pachetul de legi reformatoare , deoarece , școala trebuie să facă , tinichigii , chelneri și mai puțin filosofi ; „tâmpiții” dau BAC – ul în condiții de re – ce – si – une , banii alocați fiind în proporție de doar 50% față de anul trecut ; bugetul educației devine sursă de finanțare a campaniei electorale ; 630.000 euroi sunt aruncați pe „ziua tineretului” , iar bugetul BAC – ului nu are bani să asigure „tâmpiților” o sticlă cu apă în caz de caniculă ; din cauza nefinanțării și a foarte proastei salarizări a profesorilor la BAC , examenul este supranumit de presă , „bacul care nu face doi bani” ; ministrul de „resort” face apel la „conștiința” profesorilor , pentru bunul mers al lucrurilor , adică pentru ca aceștia să muncească fără a fi plătiți , iar părinții amenință și ei , dar nu pe cine trebuie , ci tot pe profesori , semn că vrajba semănată de politicieni și – a făcut efectul .
În tot acest timp , cu toată degringolada creată , guvernul și întreaga clasă politică , adică cei care ar trebui să plătească pentru această nemernicie , de a înjumătăți bugetul BAC – ului față de cel de anul trecut , se ocupă impasibili , în continuare , de jocurile lor politice , care nu fac doi bani în fața posibilității ca o generație întreagă de elevi să fie sacrificată . RUȘINE ! Națiunea română nu ar trebui să ierte această adevărată blasfemie . Dar , poate că această netrebnică sfidare , a elevilor , părinților , profesorilor și alături de ei , a pensionarilor și a tuturor celor care au fost aruncați pe drumuri , va avea o scadență .
Cred , însă , că cei care îi învață pe elevi „tot ce știu ei și nu ceea ce trebuie” , adică profesorii , în ciuda curentului nefavorabil de opinie , fac un lucru de înaltă calitate , din moment ce discipolii reușesc să reprezinte cu cinste România , la concursurile pentru elevi organizate de N.A.S.A. , la olimpiadele internaționale , la festivaluri internaționale de muzică , de dans , în competiții sportive , iar apoi după terminarea școlii , în domenii de vârf , cum ar fi I.T. , afaceri , management , presă , etc . Mai cred , că profesorii , în mărinimia și demnitatea lor , de atâtea ori terfelite și călcate în picioare , vor avea puterea să treacă peste întreg noianul de frustrări , induse de tot ceea ce li s – a întâmplat de douăzeci de ani încoace și vor face dovada că dăruirea , spiritul de sacrificiu , responsabilitatea , solidaritatea , sunt , în continuare , adevărate valori umaniste ce – i caracterizează încă și de care , doar un OM cu adevărat educat , poate da dovadă . Mai cred , că numai un astfel de OM poate fi îndreptățit a spune : „ Lăsați copiii să vină la mine !”

23 Iunie 2009
TUDOR SPIRIDON
ALEXANDRIA
Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”