EXERCIȚIU DESPRE ÎNALTA TRĂDARE
Mărturisesc faptul că dacă cineva
m-ar fi întrebat vreodată cum definesc noțiunea de înaltă trădare nu cred că aș
fi putut răspunde rapid și cu exactitate. Clipele pe care le trăiește această
națiune, însă, m-au făcut să mă gândesc și la această situație, în sensul că
prin vorbele și faptele sale, cât și ale colaboratorilor sau subalternilor,
președintele suspendat s-ar putea afla în situația de a fi comis sau nu
infracțiunea de înaltă trădare. Dezvăluirile ultimelor zile, hotărârea C.C.R. de
a amâna pronunțarea cu 40 de zile în scopul verificării listelor electorale
permanente, induce ideea unei mistificări masive a datelor, prin nerealismul
înscrisurilor din aceste documente mai mult decât oficiale, dar mai ales foarte
importante prin implicațiile multiple ce ni le relevă. Ideea de înaltă trădare mi-a
fost indusă de următoarele evidențe:
1. Atitudinea liderilor Comisiei Europene și a premierului maghiar de amestec
fățiș în treburile românilor, determinată de interes și minciună exportată, 2.
Răspândirea, în interiorul și exteriorul României de informații false (lovitură
de stat, inexistența în Constiutuția României a prevederii de suspendare a
președintelui, etc.), 3.Boicotul determinat de
președintele suspendat care a instigat public la așa ceva, 4. Sfidarea și batjocura continuă a
suspendatului la adresa românilor prin asimilarea în favoarea sa a celor care
nu s-au prezentat la vot, 5.
Discrepanța dintre conținutul listelor electorale permanente în baza cărora s-a
stabilit pragul de prezență de 50%+1 și datele referitoare la populația
României furnizate de diverse instituții ale statului, între care I.N.S.,
C.N.A.S., serviciul de evidentă a populației, Raportul Comisiei Prezidențiale
pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice care dovedește că situația
”demografică”, îi era cunoscută președintelui înainte de referendum; afirmația
A.E.P.(Autoritatea Electorală Permanentă) în conformitate cu care listele electorale
permanente sunt eronate, lucru cunoscut președintelui suspendat.
6. Amenințările publice la adresa primului ministru a președintelui interimar,
primarilor, etc. proferate public de suspendat.
Toate
acestea, dezvăluite pas cu pas, ne relevă câteva lucruri:
Președintele a intuit de multă vreme
că va fi suspendat și că se va ajunge la referendum, iar în această rațiune
știind din sondajele de opinie nivelul ratingului său electoral foarte scăzut,
a pregătit din timp ”pașii” ce trebuiau
urmați pentru evitarea îndepărtării sale de la putere, indiferent de
ceea ce putea spune POPORUL SUVERAN dacă ar fi fost chemat la urne. De aici dezinformarea
liderilor Comisiei Europene privitoare la inexistența în Constituția României a
prevederii de suspendare a președintelui și externalizarea ideii de lovitură de
stat, pentru inducerea, la nivelul acestora a percepției unui atac asupra
statului de drept; adoptarea de către C.C.R. a hotărârii sale prin care impunea
cvorum de prezență la referendum, împotriva recomandărilor Comisiei de la
Veneția, adoptarea și promulgarea, sub presiune externă, a legii referendumului
conținând prevederea neconstituțională a cvorumului, boicotul efectuat de
P.D.-L. și cetățenii de etnie maghiară, ”la chemarea” președintelui suspendat,
respectiv a primului ministru al Ungariei, votul din 29.07.2012 cu rezultatul
cunoscut, neîndeplinirea ”la mustață” a cvorumului raportat la numărul de
electori din listele electorale permanente, apoi toată ”povestea” la care
asistăm și acum.
Față
de toate acestea, putem susține afirmația că președintele suspendat face totul,
legal sau nelegal, pentru a rămâne în funcție, cu ignorarea rezultatului
votului de la referendum, adică cu ignorarea voinței suverane a celor veniți la
vot, numită SUVERANITATE A POPORULUI, ignorare posibilă prin mistificarea
datelor statistice și pe această bază manipularea opiniilor din exterior și
interior în avantajul său și a grupului care-l susține și în detrimentul celor
ce-au votat pentru demiterea sa.
În
acest context, ar fi interesant de știut dacă președintele suspendat a comis
sau nu infracțiunea de înaltă trădare. Pentru aceasta trebuie să arătăm
următoarele: #"înalta trădare este trădarea definită la articolul 155, cod penal, dacă este săvârşită de preşedintele României". #
Trădarea, în accepțiunea codului
penal, art 155 și următoarele, este definită ca fiind ”fapta
cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul
statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină
ori cu agenţi ai acestora, în scopul
de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului,
prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei
militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului,
ori de aservire faţă de o putere
străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei
activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu
detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi”.
Față de prevederile codului
penal, dicționarul explicativ al limbii
române, cunoscut sub numele de cod, D.Ex., on-line sau sub altă formă de
prezentare, definește noțiunile după cum urmează: #TRĂDÁ, trădez, vb. I. 1.
Tranz. A înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi
sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc. ♦ A fi neloial față de cineva sau de ceva. ♦ A se abate de la o linie de conduită, a dovedi
inconsecvență față de o acțiune, de o idee etc. ♦ A comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie; a
înșela. 2. Tranz. (Despre facultăți fizice sau psihice) A
nu mai funcționa (bine), cauzând dificultăți. Memoria îl trădează. 3.
Tranz. și refl. A (se) da pe față; a (se) da de gol. – Din lat. tradere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală| Permalink #TRĂDÁRE, trădări, s. f. Acțiunea de a (se) trăda și rezultatul ei; infracțiune, faptă reprobabilă comisă de cel care trădează. – V. trăda.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală| Permalink #SUVERÁN, -Ă, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ Fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. #SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. * Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state. Suveranitate de stat = supremație a puterii de stat în interiorul țării și independență față de puterea altor state. – Din fr. souveraineté.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală| Permalink
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală| Permalink #TRĂDÁRE, trădări, s. f. Acțiunea de a (se) trăda și rezultatul ei; infracțiune, faptă reprobabilă comisă de cel care trădează. – V. trăda.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală| Permalink #SUVERÁN, -Ă, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ Fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. #SUVERANITÁTE s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. * Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state. Suveranitate de stat = supremație a puterii de stat în interiorul țării și independență față de puterea altor state. – Din fr. souveraineté.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală| Permalink
Raportat
la definițiile prezentate aici în forma și conținutul original, trebuie
observat că între modul de prezentare a noțiunii de TRĂDARE din codul penal și
din D.Ex. există diferențe majore, în sensul că definiția din D.Ex. are un
caracter mai general, putându-se aplica persoanelor fizice, grupurilor de
persoane, persoanelor juridice, popoarelor sau statelor, în timp ce prevederea
din codul penal tratează trădarea ca acțiune ostilă exclusiv statului, alte
entități, persoane fizice, grupuri de persoane fizice, popoare sau persoane
juridice fiind excluse, din cauza modului în care este redactat textul.
Având
în vedere toate cele arătate se poate considera că președintele suspendat a
comis infracțiunea de înaltă trădare?

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu