duminică, 22 iulie 2012


PUNCT DE VEDERE



Starea de angoasă instalată la nivelul opiniei publice din România indusă de atitudinea dură a Comisiei Europene față de Guvernul României în urma evenimentelor din ultimele săptămâni, pe de o parte, cedarea nevoită a Guvernului și a Parlamentului în fața acestei presiuni, pe de altă parte, se accentuează din ce în ce mai mult, explicațiile tehnice oferite de ”părți”, mult prea complicate pentru ”omul de rând”, nefiind suficient de convingătoare pentru a spulbera sau estompa percepția de ingerință a Europei în trebușoarele noastre. Și este firesc să fie așa, în contextul în care manipularea și mistificarea se ridică la cote tehnico-profesioniste și niveluri politice inimaginabile.                                                                               Dincolo de toate acestea însă, un rol esențial în crearea și menținerea acestei stări de confuzie și contrarietate îi revine chiar C.C.R., care prin modul în care judecă și adoptă, în timp, hotărâri și decizii referitoare la spețe similare, induce percepția faptului că judecă partizan, sau cu dublă măsură sau, mai grav, judecă strâmb.

            Bunăoară, în urmă cu ceva timp, C.C.R., trebuind să se pronunțe pe problema constituționalității legii referendumului pentru demiterea președintelui, suspendat și atunci, a emis o ”constatare” a constituționalității acelei legi, fără a condiționa validarea referendumului de existența vreunui ”prag de prezență la vot” sau ”cvorum” sau oricum s-ar mai putea numi așa ceva. Atunci chestiunea s-a tranșat în liniște mediatico-publică, toată lumea considerând că ceea ce s-a făcut reprezintă o normalitate, din această cauză ”problema” nesuscitând atâtea controverse. Acum, având pe masă același pacient, dar aflat într-o situație total diferită, C.C.R., după o”judecată” profundă, se pronunță, impunând, însă, poporului român un prag de prezență obligatorie la vot de 50%+1 din cetățenii cu drept de vot, pentru ca referendumul de demitere a președintelui suspendat să fie valid.

            De aici starea de suspiciune, indusă de dublul standard și nepredictibilitate, batjocură, eludarea normelor statului de drept, etc. Întrebarea care persistă, este aceeași pentru toți. De ce atunci legea era constituțională iar validarea referendumului s-a făcut fără ”prag de prezență”  sau cvorum, iar acum, referindu-se strict la aceeași speță, soluția de atunci nu mai este valabilă, pragul de prezență fiind, evident, în avantajul președintelui suspendat? În această ipostază mai avem,oare, de-a face cu valori sau norme ale  STATULUI DE DREPT ?                    Asocierea acestei situații cu spectacolul grotesc produs în urmă cu ceva timp în Parlament, la numirea unui membru al C.C.R. și încrâncenarea  cu care s-a dus această luptă pentru politizarea acestei instanțe supreme, ne creează o certitudine, aproape, în legătură cu partizanatul C.C.R., care reprezintă, în fapt,  dovada stâmbei judecăți. Dacă luăm în considerare și ideea că acest proces electoral, numit referendum, trebuia, pentru corectitudine și cinste, să se înscrie în logica regulilor de la alegerea președintelui, adică fără cvorum, cât și a recomandărilor Comisiei de la Veneția în această materie, reaua credință a C.C.R. devine, în ochii populației României, evidentă.  

De aici, imaginea maculată a C.C.R., care în loc să se constituie într-un arbitu imparțial, ce trebuia să țină societatea în stare de echilibru, se identifică cu factori de risc, ce duc la crearea și menținerea stării de încordare socială, angoasă colectivă și nepredictibilitate. Ferească Dumnezeu de alte nenorociri, răbufnind din năduful lui ”așadar, domnule, de ce atunci așa, iar acum exact invers?”

Privită și judecată în această logică, în mintea omului de rând, intervenția Comisiei Europene devine jenantă, iar acest lucru se constituie tot mai accentuat într-o ingerință. Cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a rezolvat această criză ascultând și judecând părerea ambelor părți, ci impunând soluția, în mod evident dezechilibrat, sub argumentul că așa trebuie, din moment ce ”judecata” C.C.R. a dispus astfel.                                                       


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu