BAC – ul din anul acesta , 2009 , este , probabil , unul de referință , pentru tot ce a fost de la 1989 încoace , cât și pentru ce va fi de acum înainte . Și asta , grație guvernului și întregii clase politice românești , care , prin rectificări bugetare negative au adus învățământul românesc , implicit desfășurarea unui examen național în pragul colapsului , punând astfel , prin haosul creat , sub semnul întrebării , soarta unei întregi generații de absolvenți ai învățământului liceal .
În acest sens , este interesant de analizat , fenomenologia educației politice aplicate din România , care , se pare , a cunoscut o „evoluție fără precedent” , făcând un „salt” uriaș în ceea ce privește , mai ales , modalitățile de manifestare publică ale unor voci politice ale neamului românesc . Astfel , de la guturala , pasionala și imposibil de cenzurata expresie „... măi animalule !” , ce răzbate dintr - un impuls primar , greu de reprimat , venind din străfundurile viscerale și incontrolabile ale mamiferului „om” , până la expresia „ de înaltă considerație” , „animal politic” , ce reprezintă o adevărată „stare de spirit” , a trebuit să treacă , iată , o sumedenie de ani . În acest timp însă , omul ca politician , a înregistrat acumulări cantitative și „calitative” suficiente , capabile a determina o „mutație” , care i – a conferit noi trăsături caracteriale , pe lângă cele inițiale , din codul genetic , trăsături ce dau fiecărei ființe , apartenența la una sau alta dintre speciile ce sălășuiesc pe pământ .
Este pozitiv , totuși , faptul că , expresia , citită prin ziare și auzită pe la televiziuni , deci cu un grad ridicat de uzualitate , deși aparent jignitoare , nu determină reacții de adversitate din partea celor care sunt gratulați astfel , cauza fiind probabil , formularea ei la modul cel mai general cu putință , fiecare înțelegând astfel , ce vrea : „tigru politic” , „leu politic” , „para – leu politic” , etc . , fără a se gândi , însă , că alții , pot înțelege , și ei , la rândul lor , tot ceea ce vor , adică , „hienă politică” , „elefant politic” , sau , „câine politic” , „porc politic” , „berbec politic” , etc.
Dacă , însă , fenomenul tranziției de la „...măi animalule !” la „animal politic” este definit drept „evoluție” sau „involuție” , rămâne de văzut . Istoria se va pronunța , probabil , în această privință . Cert este însă că , în etapa actuală , expresia cu pricina este de natură a - i conferi celui căruia i se acordă , o anume aură de superioritate , ce – i situează pe ceilalți semeni , din aceeași categorie și nu numai , în postura de „victime” sigure . Nu știu dacă istoria a consemnat sau nu , faptul că Nicolae Titulescu a fost sau nu „gratulat” , de adversarii , sau de către amicii săi politici , cu un astfel de termen , pe care nu îndrăznesc a – l numi o calitate . Cert este că , atât contemporanii cât și urmașii săi , l – au numit , cu mândrie , OM POLITIC . Și tocmai acest fapt , probabil , i – a adus faimă , respect și măreție , atât lui , cât și celor în slujba cărora s – a aflat : românilor și oamenilor , în general .
Așa stând lucrurile , este foarte clar că , pentru a străbate distanța dintre ceea ce este acum și ceea ce a fost , în scopul adoptării poziției bipede și în politică , trebuie să străbatem , de fapt , timpul , în sens invers , atât până la generația lui , cât mai ales , până la OMUL POLITIC , Nicolae Titulescu . Pentru asta însă , trebuie , probabil , să inventăm ceva . Ceva special , care să ne ajute să ajungem până acolo , ar spune unii . Eu , însă , am convingerea că nu trebuie să inventăm nimic , atâta timp cât acel „ceva” este la îndemâna noastră . Căci , dacă , în continuare , credem cu adevărat că , diferența dintre OM și ANIMAL este dată , de fapt , de EDUCAȚIE , atunci sensul lucrurilor , devine , dintr – o dată , mult mai vizibil .
Dar , să lăsăm filosofia și să revenim „cu picioarele pe pământ” ! Pământ românesc , desigur .
Școala , iată , scoate o nouă generație de „tâmpiți” , în aceleași condiții ca și până acum : subfinanțare cronică și deșănțată , politizare excesivă , salarizare de mizerie (promulgarea Legii 221/2008 fiind o gravă eroare ); d – l Boc , trebuie să promoveze pachetul de legi reformatoare , deoarece , școala trebuie să facă , tinichigii , chelneri și mai puțin filosofi ; „tâmpiții” dau BAC – ul în condiții de re – ce – si – une , banii alocați fiind în proporție de doar 50% față de anul trecut ; bugetul educației devine sursă de finanțare a campaniei electorale ; 630.000 euroi sunt aruncați pe „ziua tineretului” , iar bugetul BAC – ului nu are bani să asigure „tâmpiților” o sticlă cu apă în caz de caniculă ; din cauza nefinanțării și a foarte proastei salarizări a profesorilor la BAC , examenul este supranumit de presă , „bacul care nu face doi bani” ; ministrul de „resort” face apel la „conștiința” profesorilor , pentru bunul mers al lucrurilor , adică pentru ca aceștia să muncească fără a fi plătiți , iar părinții amenință și ei , dar nu pe cine trebuie , ci tot pe profesori , semn că vrajba semănată de politicieni și – a făcut efectul .
În tot acest timp , cu toată degringolada creată , guvernul și întreaga clasă politică , adică cei care ar trebui să plătească pentru această nemernicie , de a înjumătăți bugetul BAC – ului față de cel de anul trecut , se ocupă impasibili , în continuare , de jocurile lor politice , care nu fac doi bani în fața posibilității ca o generație întreagă de elevi să fie sacrificată . RUȘINE ! Națiunea română nu ar trebui să ierte această adevărată blasfemie . Dar , poate că această netrebnică sfidare , a elevilor , părinților , profesorilor și alături de ei , a pensionarilor și a tuturor celor care au fost aruncați pe drumuri , va avea o scadență .
Cred , însă , că cei care îi învață pe elevi „tot ce știu ei și nu ceea ce trebuie” , adică profesorii , în ciuda curentului nefavorabil de opinie , fac un lucru de înaltă calitate , din moment ce discipolii reușesc să reprezinte cu cinste România , la concursurile pentru elevi organizate de N.A.S.A. , la olimpiadele internaționale , la festivaluri internaționale de muzică , de dans , în competiții sportive , iar apoi după terminarea școlii , în domenii de vârf , cum ar fi I.T. , afaceri , management , presă , etc . Mai cred , că profesorii , în mărinimia și demnitatea lor , de atâtea ori terfelite și călcate în picioare , vor avea puterea să treacă peste întreg noianul de frustrări , induse de tot ceea ce li s – a întâmplat de douăzeci de ani încoace și vor face dovada că dăruirea , spiritul de sacrificiu , responsabilitatea , solidaritatea , sunt , în continuare , adevărate valori umaniste ce – i caracterizează încă și de care , doar un OM cu adevărat educat , poate da dovadă . Mai cred , că numai un astfel de OM poate fi îndreptățit a spune : „ Lăsați copiii să vină la mine !”
23 Iunie 2009
TUDOR SPIRIDON
ALEXANDRIA
Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”
duminică, 5 iulie 2009
O lume nebună?
O LUME NEBUNĂ ?
Urziceni-ul campioană , demisia lui Geoană , Udrea și Paleologu la Sulina , fiica președintelui devenită europarlamentar cu „complicitatea” tatălui , miniștri frumoși vs. miniștri deștepți , alegeri fraudate , campanie mascată , tipărirea a 20 sau 22 milioane de buletine de vot , mica lovitură de stat a lui Boc , război în tribune , ș.a.m.d. , ș.a.m.d. , s-au constituit în tot atâtea subiecte „fierbinți” cu care ne-au tinut la curent o perioadă de timp televiziunile , dezbătându-le și răsdezbătându-le , cu invitați de marcă ai analizei politice , ai camerelor parlamentare , societății civile , patronatelor , etc. , etc. , de parcă cele 72,33 procente de români care , în semn de protest , nu s – au prezentat la vot , ar fi fost extrem de interesați de toate acestea , și , de dragul dragilor de politicieni , ar fi mâncat politica pe pâine . Toate acestea , s-au revărsat asupra noastră într-un ritm extrem de alert , năucitor , ca un adevărat talaz tsunami , constituindu-se într-o „perdea de fum” , care abia de ne-a mai permis să observăm și evenimente ce ne pot marca viața cu adevărat , dar care , ca de obicei , nu au avut forța de a penetra fluxul informațional până la a deveni „cestiuni arzătoare la ordinea zilei” , așa cum s-a întâmplat cu primele . Facem vorbire aici despre fapte trecute cu vederea , cum ar fi acelea că în această perioadă au falimentat cu 60% mai multe firme decât în aceeași perioadă a anului trecut , salariile se plătesc cu întârziere , fracționat sau de loc , la buget se adună bani din ce în ce mai greu , inflația este tot mai greu de stăpânit , efectele împrumutului cu F.M.I . asupra cetățeanului și economiei este zero , iar în lunile noiembrie și decembrie s-ar putea să nu fie bani pentru plata salariilor . De asemenea , creditarea stagnează , măsurile anticriză zac prin sertare , iar „vizionarii neamului” arată că , de fapt , criza se va „prăbuși” asupra noastră abia după alegerile din toamnă . Ori , aici , trebuie , deja , să devenim circumspecți , deoarece noiembrie este , de fapt , anticamera iernii și după cum bine vă este cunoscut , „iarna . . . nu – i ca vara!” .
În toată această nebunie , încheierea anului școlar a devenit cu totul neobservabilă și nesemnificativă , așa că aproape nimeni nu a mai fost preocupat de festivitățile de decernare a premiilor cât și de bucuria și exuberanța copiilor care pășesc în marea vacanță a anului , sau înfrigurarea celor care , vor trece prin încercările examenelor . Problemele națiunii sunt prea mari , ca să avem timp să vedem , ce mai fac și cei mici .
Dar , de reforme a mai auzit cineva ? Aproape nimeni . Căci ce reforme se mai pot face atunci când bugetele diferitelor ministere sunt transformate în surse de finanțare pentru repetatele campanii electorale ? În acest sens însă , al reformelor , „calul de bătaie” a rămas doar celebrul , de – acum , proiect al legii de salarizare unitară a bugetarilor , aprins discutat și disputat , care ar putea să ne ofere unele motive de analiză și reflexie , având în vedere , cifrele afișate pe ecrane drept niveluri salariale maxime ale unor categorii de salariați bugetari . Bunăoară , un profesor debutant ar putea ajunge până la 3.300 lei , un profesor cu gradul didactic II , la 4.500 lei , iar un profesor cu gradul didactic I , la 5.500 lei . Și peste toate acestea , bașca , încă 30% drept sporuri . Aceleași cifre amețitoare și în dreptul celorlalte bresle bugetare , care , împreună cu cei din învățământ , au început , deja , să viseze și să – și facă planuri mari .
Foarte multă lume se întreabă însă , dacă este cazul , să dea sau nu crezare , cifrelor înscrise în căsuțele grilelor din amintitul proiect . Pentru a analiza corect lucrurile și a înțelege exact ce dorește de fapt guvernul , fac apel la maximum de realism .
După ce în toamna trecută , ne – au pus drept momeală în cârligul undiței electorale , nouă celor din învățământ , legea 221 , care , deși aprobată . . . , promulgată . . . , publicată . . . și constituțională declarată , până la urmă , a rămas . . . neaplicată . Ori , dacă bugetul acestei națiuni nu a putut suporta o majorare salarială de doar 37% și doar pentru un eșantion salarial bugetar , reprezentând aproximativ 1/5 din total , cum își poate închipui cineva , că , vreodată , ar fi posibilă o majorare salarială cu peste 100% pentru întreaga masă de salariați bugetari , chiar dacă lucrul acesta s – ar dori realizat , într – un număr rezonabil de ani , așa cum se afirmă .
Se pare însă , că avem din nou de – a face cu mașinăria infernală a manipulării , a inducerii în eroare și a mistificării . Și ca să fiu mai clar , voi evoca o șaradă , citită sau auzită , nu mai știu exact , în frumoșii ani ai tinereții .
Se spune că , un om , a fost pedepsit de stăpânul său , să stea o noapte întreagă , îmbrăcat sumar , pe ghețarul ce se afla în vârful muntelui din apropierea satului în care locuia . Speriat că va muri de frig , omul s - a dus la înțeleptul satului spre a fi povățuit cum să procedeze , pentru a supraviețui încercării prin care urma să treacă . Acesta i – a spus : „roagă – l pe fiul tău , ca în noaptea în care tu te vei afla pe ghețar , să aprindă și să întrețină aprins toată noaptea , un foc mare , pe vârful muntelui din zare , vecin cu muntele pe care te vei afla , iar tu , să privești intens , tot timpul , acel foc”. -”Bine , dar voi muri de frig ! Focul este prea departe pentru a mă putea încălzi !” , exclamă omul .
Înțeleptul a plecat în tăcere , iar omul nostru , neavând încotro , a procedat exact cum l – a povățuit acesta . Și a supraviețuit .
MORALA . Desconsiderarea și bătaia de joc față de salariați continuă , prin inducere în eroare , manipulare și mistificare . Căci , în loc să primească chiar și niște amărâte de indexări , cu care să treacă , cu chiu cu vai , prin criză , aceștia sunt puși să privească la uriașele (pentru ei) salarii din grilele proiectului de lege , pentru a trece prin criză cu actualele salarii de mizerie , diminuate și ele . Și , poate că unii dintre noi vor supraviețui , tot așa cum și omul despre care era vorba în șaradă , nu a înghețat , privind la focul ce nu l – a încălzit . Cred cu tărie că acesta este tâlcul așa – zisei importanțe care se acordă lucrului la acest proiect .
P.S. Cu amărăciune , trebuie să constat că , până să termin de scris , a venit și confirmarea spuselor mele de până acum . „ Ne aflăm în RE – CE – SI – UNE”! Urmează rectificarea de buget . Bineînțeles , negativă !
14 Iunie 2009 TUDOR SPIRIDON
ZIMNICEA Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”
Urziceni-ul campioană , demisia lui Geoană , Udrea și Paleologu la Sulina , fiica președintelui devenită europarlamentar cu „complicitatea” tatălui , miniștri frumoși vs. miniștri deștepți , alegeri fraudate , campanie mascată , tipărirea a 20 sau 22 milioane de buletine de vot , mica lovitură de stat a lui Boc , război în tribune , ș.a.m.d. , ș.a.m.d. , s-au constituit în tot atâtea subiecte „fierbinți” cu care ne-au tinut la curent o perioadă de timp televiziunile , dezbătându-le și răsdezbătându-le , cu invitați de marcă ai analizei politice , ai camerelor parlamentare , societății civile , patronatelor , etc. , etc. , de parcă cele 72,33 procente de români care , în semn de protest , nu s – au prezentat la vot , ar fi fost extrem de interesați de toate acestea , și , de dragul dragilor de politicieni , ar fi mâncat politica pe pâine . Toate acestea , s-au revărsat asupra noastră într-un ritm extrem de alert , năucitor , ca un adevărat talaz tsunami , constituindu-se într-o „perdea de fum” , care abia de ne-a mai permis să observăm și evenimente ce ne pot marca viața cu adevărat , dar care , ca de obicei , nu au avut forța de a penetra fluxul informațional până la a deveni „cestiuni arzătoare la ordinea zilei” , așa cum s-a întâmplat cu primele . Facem vorbire aici despre fapte trecute cu vederea , cum ar fi acelea că în această perioadă au falimentat cu 60% mai multe firme decât în aceeași perioadă a anului trecut , salariile se plătesc cu întârziere , fracționat sau de loc , la buget se adună bani din ce în ce mai greu , inflația este tot mai greu de stăpânit , efectele împrumutului cu F.M.I . asupra cetățeanului și economiei este zero , iar în lunile noiembrie și decembrie s-ar putea să nu fie bani pentru plata salariilor . De asemenea , creditarea stagnează , măsurile anticriză zac prin sertare , iar „vizionarii neamului” arată că , de fapt , criza se va „prăbuși” asupra noastră abia după alegerile din toamnă . Ori , aici , trebuie , deja , să devenim circumspecți , deoarece noiembrie este , de fapt , anticamera iernii și după cum bine vă este cunoscut , „iarna . . . nu – i ca vara!” .
În toată această nebunie , încheierea anului școlar a devenit cu totul neobservabilă și nesemnificativă , așa că aproape nimeni nu a mai fost preocupat de festivitățile de decernare a premiilor cât și de bucuria și exuberanța copiilor care pășesc în marea vacanță a anului , sau înfrigurarea celor care , vor trece prin încercările examenelor . Problemele națiunii sunt prea mari , ca să avem timp să vedem , ce mai fac și cei mici .
Dar , de reforme a mai auzit cineva ? Aproape nimeni . Căci ce reforme se mai pot face atunci când bugetele diferitelor ministere sunt transformate în surse de finanțare pentru repetatele campanii electorale ? În acest sens însă , al reformelor , „calul de bătaie” a rămas doar celebrul , de – acum , proiect al legii de salarizare unitară a bugetarilor , aprins discutat și disputat , care ar putea să ne ofere unele motive de analiză și reflexie , având în vedere , cifrele afișate pe ecrane drept niveluri salariale maxime ale unor categorii de salariați bugetari . Bunăoară , un profesor debutant ar putea ajunge până la 3.300 lei , un profesor cu gradul didactic II , la 4.500 lei , iar un profesor cu gradul didactic I , la 5.500 lei . Și peste toate acestea , bașca , încă 30% drept sporuri . Aceleași cifre amețitoare și în dreptul celorlalte bresle bugetare , care , împreună cu cei din învățământ , au început , deja , să viseze și să – și facă planuri mari .
Foarte multă lume se întreabă însă , dacă este cazul , să dea sau nu crezare , cifrelor înscrise în căsuțele grilelor din amintitul proiect . Pentru a analiza corect lucrurile și a înțelege exact ce dorește de fapt guvernul , fac apel la maximum de realism .
După ce în toamna trecută , ne – au pus drept momeală în cârligul undiței electorale , nouă celor din învățământ , legea 221 , care , deși aprobată . . . , promulgată . . . , publicată . . . și constituțională declarată , până la urmă , a rămas . . . neaplicată . Ori , dacă bugetul acestei națiuni nu a putut suporta o majorare salarială de doar 37% și doar pentru un eșantion salarial bugetar , reprezentând aproximativ 1/5 din total , cum își poate închipui cineva , că , vreodată , ar fi posibilă o majorare salarială cu peste 100% pentru întreaga masă de salariați bugetari , chiar dacă lucrul acesta s – ar dori realizat , într – un număr rezonabil de ani , așa cum se afirmă .
Se pare însă , că avem din nou de – a face cu mașinăria infernală a manipulării , a inducerii în eroare și a mistificării . Și ca să fiu mai clar , voi evoca o șaradă , citită sau auzită , nu mai știu exact , în frumoșii ani ai tinereții .
Se spune că , un om , a fost pedepsit de stăpânul său , să stea o noapte întreagă , îmbrăcat sumar , pe ghețarul ce se afla în vârful muntelui din apropierea satului în care locuia . Speriat că va muri de frig , omul s - a dus la înțeleptul satului spre a fi povățuit cum să procedeze , pentru a supraviețui încercării prin care urma să treacă . Acesta i – a spus : „roagă – l pe fiul tău , ca în noaptea în care tu te vei afla pe ghețar , să aprindă și să întrețină aprins toată noaptea , un foc mare , pe vârful muntelui din zare , vecin cu muntele pe care te vei afla , iar tu , să privești intens , tot timpul , acel foc”. -”Bine , dar voi muri de frig ! Focul este prea departe pentru a mă putea încălzi !” , exclamă omul .
Înțeleptul a plecat în tăcere , iar omul nostru , neavând încotro , a procedat exact cum l – a povățuit acesta . Și a supraviețuit .
MORALA . Desconsiderarea și bătaia de joc față de salariați continuă , prin inducere în eroare , manipulare și mistificare . Căci , în loc să primească chiar și niște amărâte de indexări , cu care să treacă , cu chiu cu vai , prin criză , aceștia sunt puși să privească la uriașele (pentru ei) salarii din grilele proiectului de lege , pentru a trece prin criză cu actualele salarii de mizerie , diminuate și ele . Și , poate că unii dintre noi vor supraviețui , tot așa cum și omul despre care era vorba în șaradă , nu a înghețat , privind la focul ce nu l – a încălzit . Cred cu tărie că acesta este tâlcul așa – zisei importanțe care se acordă lucrului la acest proiect .
P.S. Cu amărăciune , trebuie să constat că , până să termin de scris , a venit și confirmarea spuselor mele de până acum . „ Ne aflăm în RE – CE – SI – UNE”! Urmează rectificarea de buget . Bineînțeles , negativă !
14 Iunie 2009 TUDOR SPIRIDON
ZIMNICEA Secretar General F.S.I. „SPIRU HARET”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)